|
Ora 11.00: Handbal, meci amical. Potaissa Turda - Minaur Baia Mare (sala Bariţiu). Ora 14.00: Conferinţă de presă la Unirea Floreşti/Turda. |
Scris de Gelu FLOREA Luni, 20 Septembrie 2010 14:37
Dacă până la începutul anilor 90, despre Turda se spunea că „este oraşul celor trei mistere: curve, praf şi bariere”, noul orizont de dezvoltare ne obligă să ne punem o întrebare firească: ce defineşte Turda sau ce ar putea-o defini? Evident, la acest moment Salina defineşte Turda, pentru multă lume. Dar, mai mult e o conjunctură.
E firesc ca fiecare localitate să lucreze la imagine. În cazul municipiului Turda, cerinţa e cu atât mai obligatorie, având în vedere ambiţiile de oraş turistic pe care administraţia locală le-a prevăzut chiar în strategia de dezvoltare durabilă. Însă, Turzii îi lipseşte un program de branding municipal. Rolul acestuia este de a plasa oraşul pe o anumită hartă, dar şi de a crea şi menţine o percepţie pozitivă. Brandul poate fi unul cultural, economic, universitar, tradiţional, arhitectural etc. Un brand puternic poate produce bani, în mod efectiv. De la această idee ar trebui să pornească discuţia.
Ce reprezintă Turda?
E greu să răspunzi la o astfel de întrebare. Turda e un municipiu mai aparte pe harta României, iar afirmaţia nu are nimic sentimental în ea. Este, pur şi simplu, rezultatul unor elemente concrete: existenţa unui teatru, existenţa unei saline, posibilitatea de conexiune la autostradă, amplasarea la intersecţia unor drumuri importante care străbat zona Ardealului, existenţa unei grădini zoologice, existenţa unei staţii PRO TV locale (de ce nu?!) şi a unei mass media bine dezvoltate, până de curând. Ar fi doar câteva din elementele care ne definesc mai mult decât oricare alt municipiu din România care nu e reşedinţă de judeţ. Probabil, din această cauză Turda a ieşit atât de bine plasată în topul revistei Capital, dat publicităţii în urmă cu câţiva ani şi în care municipiul de pe malurile Arieşului era pe locul 8 în topul oraşelor din România în care să trăieşti.
Evident, la vremea respectivă au “punctat” câteva obiective amintite anterior, dar şi amplasarea geografică la confluenţa unor drumuri importante, chiar în “inima” Transilvaniei sau viitoarea legătură, la acea vreme, la autostradă. Ca dovadă, deloc întâmplător, cei de la Rewe (Penny Market) au realizat un centru logistic la Turda, iar cei de la Kaufland vor realiza cel mai mare centru logistic din România tot în zonă.
În plus, construirea autostrăzii ar putea constitui un nou element solid asupra perspectivelor optimiste în ceea ce priveşte potenţialul de dezvoltare al localităţii.
Tocmai de aceea, este momentul unui program de branding, care să răspundă la întrebarea: ce reprezintă, totuşi, Turda?
Variante
Turda nu duce lipsă de variante. Perspectiva turistică ar putea îmbina potenţialul zonei (Salina, zona staţiunii şi nămolul atât de cunoscut, Cheile Turzii, Cheile Turului, Grădina zoologică, apropierea munţilor Apuseni, castrul roman etc) cu potenţialul culturalo-religios („buricul lumii” pentru cultul unitarian, localitatea în care s-a decretat pentru prima dată libertatea religioasă etc) sau chiar cu unele intenţii nematerializate care vizau includerea Turzii în rândul centrelor universitare. Evident, pentru a da o formă concretă acestor variante şi posibilităţi, este nevoie de o analiză de specialitate şi de angajarea unor specialişti (sau firme) de branding local.
Nu ar fi exclus ca printre soluţii să se afle organizarea unui festival, care să promoveze libertatea religioasă, pe baza decretului dat în Dieta de la Turda, sau chiar a libertăţii, ca noţiune mai largă. S-ar putea organiza mese rotunde, la care să participe reprezentanţii mai multor culte religioase. Însă, indiferent de variantă, ar fi indicată combinarea multiplelor posibilităţi, astfel încât afluxul de turişti existent în prezent spre Salina Turda să fie direcţionat şi spre unităţile de cazare din zonă, spre unităţile alimentare, spre achiziţionarea de mărfuri diverse etc, pentru că doar astfel va câştiga comunitatea, respectiv prin atragerea unor bani în comunitate, direct de la turişti, care ar completa astfel banii împărţiţi de la bugetul local/judeţean/naţional, banii veniţi pe diverse proiecte europene sau investiţiile economice directe.
Lecţia maghiară
În mandatul fostului primar Virgil Blasiu, Turda a fost vizitată de o delegaţie din oraşul maghiar Hodmezovasarhely. Maghiarii au vizitat zona Durgăului, salina şi zona staţiunii şi au rămas profund impresionaţi. La un moment dat, ei chiar au propus să li se dea lor spre administrare toate aceste locaţii, ei promiţând că vin cu banii de investiţie, iar timp de 10 ani municipalitatea locală să nu beneficieze de nici un ban din partea lor, după care profitul s-ar fi împărţit. Chiar dacă administraţia locală a refuzat la acea vreme propunerea, aceasta trebuia să ridice unele semne de întrebare. „Noi avem numai un izvor în localitate şi am creat o legendă pe seama lui. Apoi, am promovat această legendă şi în prezent o parte însemnată din bugetul localităţii este asigurat de turismul generat de acest izvor. Noi nu avem potenţialul uriaş de care beneficiaţi voi”, spuneau maghiarii, care indirect ne-au dat o lecţie despre ceea ce înseamnă marketingul turistic.
Iar noi am descoperit asta doar după ce s-a realizat investiţia de la Salina Turda, din bani europeni. În studii, se vorbea de 80.000 de vizitatori în primul an. În realitate, deja s-au depăşit 250.000 de vizitatori care au fost la salina turdeană! Asta în condiţiile în care preţul este de 15 lei (circa 4 euro) pentru adulţi şi 8 lei (circa 2 euro) pentru copii. Iar promovarea s-a realizat mai mult de la sine.
Poţi să-ţi spui părerea despre ce anume ar putea defini Turda, ce s-ar putea face pentru realizarea/promovarea acelui brand şi chiar sunteţi invitaţi să faceţi acest lucru, prin intermediul comentariilor.
Comentarii
A fost o incercare de branding turistic local in cadrul intalnirilor "SocTurism", organizate inainte de primul TurdaFest, avand ca rezultat indirect deschiderea CIT. Insa, dupa lansarea CIT nu am mai reusit sa comunicam pe tema asta
Legat de pachete turistice, de cativa ani am testat cateva variante locale care au foat apreciate de catre participanti (ex. Potaissa Arc peste Timp, Natura si Aventura, Drumuri verzi, Safari Foto, Rural Autentic, Junior Ranger, etc)
De asemnea pregatim si varianta noua a site-ului nostru de promovare (turdaturism.ro/site) Ne-am bucura de orice idei si sfaturi.
Am vizitat si site-ul turdaturism. E grozav. Se poate traduce si in engleza? Am prieteni straini care ar vizita cu placere site-ul si le-ar fi mult mai usor sa-si planifice timpul in Turda, atunci cand vin.
RSS pentru acest articol.