Recent a fost dat publicităţii noul SNA (Studiu Naţional de Audienţă), pentru perioada ianuarie 2010 – ianuarie 2011. Dincolo de faptul că într-o majoritate covârşitoare numărul de cititori ai ediţiilor tipărite ale unor publicaţii sunt în scădere (de parcă trebuie făcut un studiu, ca să-ţi dai seama de asta!), mă intrigă numărul cititorilor, oferiţi de acest SNA. Când spun “mă intrigă”, mă refer la faptul că datele nu prea sunt corelate cu datele BRAT (deşi sunt, împreună, ca entităţi), privind numărul de bucăţi vândute pe ediţie. » Read more..
Tag Archive for locala
Cât de reale sunt datele SNA, privind numărul mediu de cititori pe ediţie, în cazul unui ziar tipărit?
8 comments
brat, focus, locala, Mass Media, nationala, online, presa, print, publicatii, Publicitate, rate card, sna, tarife, tiraj, tiraje
Presa locală are o problemă… Poate fi rezolvată?!
În doi-trei ani, presa locală se va confrunta cu o problemă foarte mare, care vizează chiar existenţa ei. Nu ştiu cât de conştientă este în acest moment, dar să vă spun despre ce este vorba… » Read more..
Pe “bucăţi”, mass media locală învinge presa naţională!
Am citit cu surprindere o declaraţie a ministrului Economiei, Adriean Videanu, care confirmă, chiar dacă indirect, o teorie de-a mea, expusă cu mai mulţi ani în urmă. Respectiv, aceea că presa locală poate fi un partener mai eficient pentru scopuri punctuale, promovări sau chiar ca simplă regulă aritmetică, de genul costuri/eficienţă. » Read more..
Aia da atitudine a presei! La noi…
Când membrii marcanţi ai PSD Câmpia Turzii mă făceau în fel şi chip, recurgând chiar şi la atacuri directe la adresa mea (incidentul cu Niculae Ştefan, încă nesoluţionat de Poliţie!), TurdaNews denunţa un astfel de comportament. La ultima conferinţă de presă, mai multe organe de media şi-au manifestat oprobiul la adresa unor acţiuni politice de acest tip. » Read more..
Mi s-a confirmat teoria cu Rareş Morar: e “trompeta” unora şi nu-l duce capul!
Teoria pe care am lansat-o, cum că Rareş Morar este unealta unora de la PSD, care atacă PD-L, mi s-a confirmat. Spuneam: “Sunt jurnalist de ani de zile. Ştiu cât de greu se obţine o informaţie din “interiorul” unei instituţii. Şi mai ştiu că una dintre metodele de a afla informaţii compromiţătoare este de a avea o “cârtiţă”, care să-ţi dea ponturile”. Ei bine, Rareş a recunoscut: “Am primit nişte informaţii conform cărora…”. Şi mi s-a mai confirmat ceva. Spuneam: “Însă, rămâne să vedem dacă îl va duce capul să facă o analiză corectă, lucru de care mă cam îndoiesc, după “logica” pe care i-am depistat-o în ultimul timp”. Şi am avut dreptate! » Read more..
Un demers bun, dar nu ştiu dacă e făcut inteligent
Preşedintele organizaţiei de tineret a PSD Câmpia Turzii are o problemă cu presa locală. Cu toată! Deşi m-am contrat uneori cu el, încercând să-i explic că demersurile de acest gen au o tentă de populism ieftin, el îşi continuă show-ul… » Read more..
Presa, de la critică la… soluţii!
Despre rolul presei putem discuta până mâine… Şi poate tot n-am ajunge la o concluzie. Însă, nu sunt de acord cu cei care au principiul că presa trebuie numai să critice şi… atât. E ca şi cum te-ai da fotbalist, dar tu eşti spectatorul din tribună care sparge seminţe şi comentează că ăla n-a şutat cum trebuie…
Din punctul meu de vedere, presa profesionistă (de ce n-ar fi şi cea locală?!) se diferenţiază prin implicare şi soluţii la probleme. Acolo se vede valoarea!
Să luăm un exemplu: viceprimarul din Câmpia Turzii s-a plâns recent că sunt prea multe acte de distrugere prin oraş şi că… nimeni nu vede. Întrebare: poate presa să contribuie cu ceva la “rezolvarea” acestei probleme? Eu zic că da!
O soluţie simplă, în opinia mea, pentru rezolvarea unor probleme de acest gen ar putea fi montarea unor webcam-uri în zonele centrale, care ar putea avea un dublu rol (supravegherea unor investiţii – cum ar fi şi fântâna din centru şi… prezentarea online a municipiului, cu imagini non-stop). Sunt astfel de webcam-uri prin ţară şi nu cred că soluţia de implementare a acestui sistem ar fi foarte costisitoare, comparativ cu beneficiile pe care le poate aduce.
O altă soluţie ar fi implicarea mass media într-o campanie de conştientizare a atitudinii cetăţeneşti. La prima vedere, toţi ar spune că e imposibil. Dar eu ofer soluţia pe care am gândit-o noi, cei de la TurdaNews: o campanie cu premii în care cetăţenii trimit filmuleţe sau detalii despre persoane care fac astfel de fapte antisociale. Premiul poate fi chiar un telefon bengos, cu posibilităţi de înregistrare video. Aşa, ca să se înmulţească cei care “supraveghează”. O astfel de campanie ar putea avea “priză”, dacă premiile ar fi suficient de tentante. Oricum, chiar dacă sunt cu mult mai mici decât valoarea stricăciunilor de la fântână (aproape o jumătate de miliard de lei vechi!), sunt convins că ar avea efect!
Astea sunt doar două variante de rezolvare a unei probleme concrete. Iar presa locală cred că ar trebui să se implice mai mult în rezolvarea unor astfel de probleme. De multe ori, sunt importante şi ideile…
Imaturitatea jurnalistică în presa locală: de ce “mai mult”, când se poate şi cu “suficient”?
M-am plictisit de colegii imaturi pentru care singurul argument într-o discuţie este etichetarea oponentului, ca expresie a neputinţei susţinerii unei discuţii bazate pe argumentaţie pro sau contra unei idei. Am auzit prea mult etichetări de genul “eşti portocaliu”, “eşti roşu”, “eşti albastru” sau mai ştiu eu ce culoare… Ca să nu mai vorbesc de alea care conţin epitete jignitoare, în speranţa că vor fi suficient de puternice pentru ca spectatorul acestui gen de manifestări să nu mai fie interesat de argumentele discuţiei, ci să dezbată situaţii de genul “ce coaie are ăla” etc. Am mai spus-o, mai demult, cred că a sosit momentul ca presa locală să facă un pas înainte, să lase deoparte copilăriile şi să devină profesionistă. Şi, în paranteză fie spus, cred că există premisele pentru aşa ceva, pentru că din câte am înţeles, noul ziar care va apare pe piaţa turdeană va impune un anumit standard profesionist.
În presa locală nu există discuţii argumentate despre politică, fără ca automat să existe acuzaţii din partea celorlalţi. Dacă scriu ceva despre unele realizări ale primarului Ştefănie, cu siguranţă va sări cineva de cur în sus. Nu pentru a aduce argumente, ci pentru a mă face portocaliu! Din păcate, acesta e nivelul la acest moment…
Recent, am discutat cu cineva şi îi explicam că, în principiu, nu este o problemă dacă jurnalistul are o opţiune politică. Într-un fel, este normal, că e cetăţean şi el. Problema care trebuie pusă în discuţie e alta. În practică (mă refer la jurnalism), opţiunea sa să nu fie vizibilă sau “detectabilă” decât în cadrul unor articole de opinie (eventual), nicidecum în cazul articolelor informative. Şi, în plus, în subiectivitatea lui interioară, manifestată prin opţiunea electorală pe care o ia la momentul în care intră în cabina de vot, să manifeste principiile jurnalismului obiectiv. Dacă am reuşi, noi jurnaliştii, să înţelegem şi să trecem la această etapă, cu siguranţă am putea contribui mai mult la dezvoltarea urbei, din toate punctele de vedere. Pare paradoxal, dar aşa e…
Să mă explic… Pe plan local nu există o dezbatere obiectivă politică. Dacă spui ceva, imediat eşti etichetat că eşti cu “ăia” sau cu “ăialalţi”. Nimeni nu vede faptul că te străduieşti să treci la un nivel superior al jurnalismului local. La un nivel la care să existe dezbateri media politice, pro sau contra unor persoane politice, idei politice, acţiuni politice etc. Pentru că dacă am reuşi să facem acest lucru, ca jurnalişti, am trece la o etapă mai profesionistă. În plus, fiind vorba de o dezbatere, cu argumente, consider că am contribui fiecare cu propriile idei şi cu propria capacitate de analiză obiectivă la dezbaterile care ar putea exista în mass media locală. Din păcate, la noi lucrurile se tratează simplist: jurnalistul îşi spune propria părere (de regulă nemulţumire) şi nu acceptă nici un argument contrar ideilor exprimate de el. Pentru că, cel care are “curajul” să lanseze o dezbatere va fi imediat etichetat într-un fel sau în altul: portocaliu, hoţ, cu “ăialalţi” etc. Ori, cu tot respectul pentru presa locală, asta e o formă de infantilism jurnalistic.
Din păcate, am ajuns la concluzia că majoritatea colegilor se complac la nivelul infantilismului jurnalistic. Şi n-am să mă mai obosesc să le explic că prea plinul pe care-l manifestă nu are nici o bază. Cineva mi-a spus să-mi văd de drumul meu. Şi avea mare dreptate! Pentru că mai am încă multe de făcut, iar polemicile sterile nu mă îmbogăţesc cu nimic.
Îmi pare rău că unii dintre colegii mei nu înţeleg faptul că eu respect nişte principii în această muncă. Îmi pare rău că-i dezamăgesc şi refuz să intru în asocierile de tip mafiot la care recurg ei, protejându-se unii pe alţii. Îmi pare rău să-i anunţ că oamenii sunt mult mai deştepţi decât îşi închipuie ei şi înţeleg faptul că mulţi joacă după cum li se cântă. Îşi schimbă principiile mai des decât chiloţii! Şi nu uită niciodată să strige cât îi ţine bojocii: “Hoţul”. E o metodă bună de manipulare, pentru că atenţia auditoriului este distrasă invariabil spre direcţia arătată de vârful degetului. Însă, au o problemă: “jocul” acesta nu ţine mult. Pentru că oamenii judecă şi îşi dau seama că, de multe ori, circul nu e decât o perdea de fum pentru a ascunde propriile interese.
Tocmai de aceea, din acest moment m-am decis să fac presă. Şi atât! Nu mă mai interesează mormolocii, care se complac în neputinţa propriei existenţe. Vreau mai mult! Şi, în primul rând, vreau de la mine!
Efectele crizei: presa clujeană tipărită, prima afectată!
Efectele crizei economice încep să se vadă şi în afacerile din mass media. Prima care este afectată la modul vizibil este presa scrisă. La Cluj, bunăoară, mai multe ziare au anunţat schimbări la început de an 2009.
Informaţia de Cluj (ediţia print) nu mai apare în fiecare zi, ci a devenit săptămânal. În schimb, s-a “mutat” pe internet, unde îşi păstrează structura de cotidian, dar online.
Agenda Clujeană (săptămânal) nu mai apare în ediţia tipărită, transformându-se în cotidian online.
Foaia Transilvană (cotidian) şi-a redus numărul de pagini, de la 16 la 12. Însă, nu este exclus ca măsurile să fie şi mai drastice, o decizie urmând a fi luată în termen de 2 luni.
Şi alte ziare au trecut la reducerea drastică a cheltuielilor: Ziua de Cluj, Monitorul de Cluj, Clujeanul.
Interesant, în presa locală (scrisă) încă nu se vede nimic. O fi descoperit presa locală scrisă un secret pe care alţii nu l-au descoperit?!
P.S. Din punct de vedere al stabilităţii financiare în această perioadă, cel mai bine stă Obiectivul de Arieş, societatea editoare (SC Turda Media SRL) având un capital social de 100.000 lei la înfiinţarea societăţii (septembrie 2008), comparativ cu 21 Press SRL (care editează Ziarul 21), de exemplu, care are un capital social de 200 de lei la înfiinţare (august 2008).
Presa locală, măcinată de orgolii…
Presa locală este măcinată de orgolii duse până la extrem, în unele cazuri. Din păcate, profesionalizarea mass media locale a cam bătut pasul pe loc în ultimul timp. Asta nu e o acuzaţie la adresa nimănui, pentru că vorbesc despre presa locală în ansamblul ei.
Este firesc să existe concurenţă şi interese specifice fiecărui organ în parte, dar e firesc să existe şi interese comune, la nivelul întrregii mass media locale, iar unul dintre aceste interese este profesionalizarea.
Din punctul meu de vedere, rămân şocat când văd cu câtă prostie se tratează situaţii normale într-un stat democratic. Bunăoară, dacă reprezentanţii unei publicaţii pun întrebări sau doresc să realizeze un subiect de presă prin implicarea altor reprezentanţi din mass media, de la alte organe, e destul de greu de realizat. Pentru că fie se refuză colaborarea, fie respectivii devin circumspecţi. De faptul că anumite subiecte se preiau (inclusiv ca idee), fără a se menţiona sursa (de multe ori, e cazul TurdaNews, care a păţit aşa ceva), nu are rost să mai vorbesc. Însă, în paranteză fie spus, am un sentiment de mândrie că am reuşit să promovez, prin intermediul portalului informativ, ideea de “citare a sursei” (la TurdaNews facem frecvent acest lucru, chiar dacă e vorba de radio local sau săptămânale locale)…
Mai şocat am fost, însă, când un anumit organ de media a refuzat publicitatea pentru TurdaNews, chiar dacă era contra cost (mai pe la începuturi)! Chiar atât de departe să meargă orgoliile în presa locală?
Din punctul meu de vedere, este firesc să existe opinii divergente. Chiar dacă uneori sunt exprimate pe un ton mai dur. Însă, nu e normal ca reprezentanţii mass media locale să se urască. E prea mult! Concurenţa şi orgoliile ar trebui să aibă o limită. Limita bunului simţ, al decenţei în afaceri şi în profesiune, al regulilor de bază în ceea ce priveşte interacţiunea umană.
Ar fi, dacă vreţi, o dovadă de umanitate suplimentară. Pentru că altfel am semăna prea mult cu animalele care se luptă fără nici o rezervă pentru halca de carne care le-a picat în cale. Ar fi un pas înainte… Nu neapărat o renunţare la orgolii, că acest lucru este greu, dar măcar la stabilirea unor reguli de interacţiune care să fie mai apropiate de decenţă şi o anumită conduită, care cred eu că ar trebui să fie specifice unui domeniu ca mass media.
P.S. Am colegi cu care discut normal, chiar dacă suntem reprezentanţii unor organe ce ar putea fi considerate “rivale” sau “concurente”. În schimb, sunt şi colegi care refuză discuţiile normale, din cauza negurii care le apasă minţile. Din punctul meu de vedere, dialogul şi stabilirea unor reguli de decenţă în interacţiunea interumană profesională sunt semne ale inteligenţei. Dacă alţii au alte păreri, e treaba lor…
Care vor fi efectele crizei asupra mediei locale?
Criza globală este vizibilă în ceea ce priveşte încasările din publicitate ale marilor “jucători” din mass media centrală. Piaţa de publicitate s-a redus, iar investiţiile în domeniu au fost amânate sau anulate. Cele mai afectate par a fi organele de media care îşi desfăşoară activitatea în domeniul presei scrise şi al radioului. Dar, cât de afectată este presa locală de această criză?
Este evident că piaţa de publicitate nu va înregistra un trend ascendent. E greu de crezut aşa ceva în condiţii de criză. În aceste condiţii, e de aşteptat ca presa locală să fie afectată, într-o oarecare măsură, de diminuarea pieţei de publicitate locală. Asta va determina o luptă mai mare pentru “tortul publicitar”, din care fiecare va vrea să obţină o felie cât mai consistentă, astfel încât costurile să fie acoperite. E de aşteptat ca primele efecte să fie în cazul presei scrise, din cauza costurilor de tiraj care ajung la câteva zeci de milioane de lei vechi pe lună, la care se adaugă şi costurile salariale sau alte costuri adiacente. În noile condiţii, va conta foarte mult managementul, din punctul meu de vedere. Un management deficitar, chiar hazardat, ar putea conduce la imposibilitatea acoperirii costurilor de producţie lunare. Iar de aici şi până la dispariţia unei publicaţii nu e cale lungă… Mai ales că mulţi susţin că pentru piaţa locală, trei publicaţii tipărite sunt cam multe (nu din punctul de vedere al opiniilor, ci din cel al numărului relativ redus de cititori care sunt împărţiţi).
Ce impresie aveţi, criza va conduce la dispariţia vreunui organ de media din Turda sau nu?!
Despre tarifele în presa scrisă locală…
Am citit şi eu un articol despre cheltuielile din campania electorală, în presa scrisă locală. Şi ceva m-a pus pe gânduri: cum naiba un ziar cu tiraj mai mic are tarife mai mari, pentru aceeaşi suprafaţă publicitară vândută?!
Bunăoară, cele mai mici tarife rate card le are Obiectivul de Arieş. Conform rate card-urilor, Obiectivul de Arieş vinde o pagină color (interior) cu 600 lei, Jurnalul de Arieş cu 900 lei, iar Ziarul 21 cu 1.000 lei. Însă, între publicaţii există diferenţe de tiraje: Jurnalul de Arieş are cel mai mic tiraj (1.000 exemplare), în timp ce Ziarul 21 are 2.000 iar Obiectivul de Arieş – 3.000 de exemplare.
În aceste condiţii, se pune întrebarea: cât de progesioniste au fost echipele de campanie ale PSD şi PNL, de vreme ce nu şi-au făcut reclamă în ziarul cu tiraj mai mare şi tarife mai mici?! Să zicem că au “muşcat” păcăleala unui coleg, cum că ziarul ar fi “portocaliu”… Dar şi aşa, de ce să plăteşti cu 50% mai mult pentru un tiraj de 3 ori mai mic??? Este o investiţie cu cap? Mă îndoiesc!
Să facem un calcul pentru o pagină color, în cele trei publicaţii. În Jurnalul de Arieş, costul per mia de cititori (un indice la care apelează profesioniştii) era de 900 lei. În Ziarul 21, costul per mia de cititori, tot pentru o pagină color, era de 500 lei, în timp ce în cazul săptămânalului Obiectivul de Arieş costul per mia de cititori era de 200 lei!
Pe bune acum, îmi explică şi mie cum de un partid a preferat să plătească reclamă de 4 ori mai scumpă?!
Campania electorală, ediţia PRINT: investiţii mari în tiraje mici!?
Duminică, 14 Decembrie 2008
Duminică, 14 Decembrie 2008
© 2008 – TurdaNews – Turda si Campia Turzii
2 comments
aries, card, jurnalul, locala, obiectivul, presa, rate, reclama, ziarul 21